BIBLIOTECARUL- resursă comunitară pentru traficul de ființe umane”

(14-18 octombrie 2024)

Informează-te! Nu te lăsa pradă traficului de ființe umane.

• Ce este violența în familie?

„Violenţă în familie” este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat. Scopul violenței în familie este stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei persoane.
Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori partenere.
Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra unei alte persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament, în care partenerul intim aplică violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și abuzul emoțional, sexual și economic pentru a controla sau schimba comportamentului celuilalt partener. Abuzatorul ar putea fi soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul cu care ai o relație, chiar și dacă nu locuiți împreună.
Pentru a înțelege mai bine toate modalitățile pe care le poate folosi abuzatorul pentru a deține puterea și controlul asupra victimei, poți să vezi schema ce reprezintă ceea ce adesea se numește “Cercul Puterii și Controlului “.
Cercul Puterii și Controlului demonstrează relația dintre violența fizică, cea sexuală și intimidarea, coerciția și manipularea soției și copiilor care sunt deseori folosiți de abuzator. Abuzatorul folosește aceste tactici pentru a menține puterea și controlul obținut prin violența fizică și sexuală. Chiar și un singur incident de violență fizică sau amenințare cu violența fizică poate fi suficient pentru instalarea puterii și controlului asupra partenerei.
Acest control și putere este apoi susținut de abuzul non-fizic și coerciție. De exemplu, un abuz verbal urmat de un abuz fizic dispune de pericolul producerii unui nou abuz fizic și astfel ar putea să fie suficient pentru a asigura puterea și controlul abuzatorului chiar și fără aplicarea violenței fizice propriu-zise.

• Cinci caracteristici principale ale violenței în familie:

Violența în familie este un comportament învățat;
Violența în familie este un comportament repetitiv și cuprinde diferite tipuri de abuz care pot trece dintr-unul în altul sau în combinație;
Făptuitorul este cauza violenței domestice și nu consumul de alcool, victima sau relațiile dintre ei;
Pericolul pentru victimă și copii crește pe timpul separării dintre parteneri;
Comportamentul victimei depinde de modurile de supraviețuire la care a aderat.

• Cine poate fi supus violenței?

Violența se poate întâmpla oricui. Violența în familie nu depinde de condiția socială, de educație, de rasă, religie sau orientare sexuală. Pot fi afectate femeile: tinere sau în etate, căsătorite sau într-o relație, cu copii sau fără copii, bogate sau sărace, care au serviciu sau sunt casnice.
Majoritatea abuzatorilor sunt bărbații. Ei pot să dea impresia de persoane delicate, să fie răutăcioși, gălăgioși sau tăcuți și pot fi robuști sau scunzi. Există probe care sugerează că băieții care cresc în cămine unde are loc violența în familie, deseori devin abuzatori la maturitate, totuși sunt mulți bărbați violenți care nu au crescut în familii violente, iar mulți băieți din familii violente nu devin abuzatori la maturitate. Agresorul poate fi soţul, fostul soţ, partenerul sau fostul partener.

Statutul economic sau profesional nu este un factor care determină pe cineva să aplice violența în familie sau să devină victimă a violenței în familie – abuzatorii și victimele pot fi muncitori sau profesori universitari, judecători sau portari, medici sau infirmieri, învățători, șoferi de camioane, constructori sau funcționari de magazin.
În Moldova, 63% dintre femei sunt afectate de violența în familie din partea soțului/partenerului pe parcursul vieții de la vârsta de 15 ani, iar o femeie din 10 a menționat că cel puțin o dată pe parcursul vieții a suferit din cauza violenței economice.

 

 

Lidia Ungureanu

(73 ani)

S-a născut în 1951 la 10 octombrie, în Chetrosu, Drochia. După absolvirea școlii medii din satul natal (1969), urmează studiile la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1973), actualmente Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”. A activat pentru început la Societatea ,,Știinţa”, apoi la Uniunea Scriitorilor din Moldova, la Editura de Stat a Republicii Moldova.
A fost corespondent la ziarele ,,Tinerimea Moldovei” și ,,Clopotul”, redactor literar la Departamentul muzică al Radioului Naţional, la săptămânalul ,,Literatura și arta”, apoi la publicația pentru copii și adolescenți ,,Florile dalbe”, colaborator la ,,Enciclopedia Moldovei”. A publicat primele versuri în săptămânalul ,,Cultura” (1971). Debutează cu un ciclu de versuri în culegerea colectivă ,,Dintre sute de catarge” (1977). Semnează versuri pentru adulți și copii, texte pentru cântece, grafică, proză și publicistică în paginile ziarelor și revistelor din România.
A debutat editorial cu volumul de versuri ,,Peisaje întârziate” (1991). Publică volumele de versuri pentru copii „Pe un delușor de-argint” și „Blues matinal ” (2002), după care urmează și alte volume de versuri și eseuri: „101 poeme”, „Univers și frumuseţe cristalin-divină”, „Un suflet de poet – izvor de inspirație” etc. Semnează și dialoguri, interviuri, contururi de portret etc. Membră a Uniunii Scriitorilor (1995) și a Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova (1992).
A fost distinsă cu Premiul special la secțiunea Creație literară al Festivalului Internațional „Lucian Blaga” (Sebeș, România, 2002), Premiul special pentru grafică al Festivalului de satiră și umor „Mărul de aur” (Bistrița, România, 2002).

Vera Malev

(1926-1995)

Vera Malev – prozatoare din R. Moldova. S-a născut la 5 octombrie 1926 la Chişinău. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki" din Moscova (1961). În literatură a debutat în anul 1947, cu povestirea pentru copii „Niculăieş", pentru care a fost decernată cu Premiul întîi al Uniunii Scriitorilor din RSSM. Din anul 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. În 1956 apare prima povestire de proporţii, „Meleag nesupus", care evocă evenimentele din perioada celui de-al doilea război mondial. Tematica aceasta o va preocupa şi mai tîrziu, în povestirile Zile de arşiţă (1966) şi Tăcere şi strigăt (1977). Tendinţa de a sparge clişeele şi de a introduce soluţii artistice proaspete este proprie şi romanelor Cîntecul îşi face cale (1961) şi Cumpăna (1970).

Scriitoarea a scris și cărți pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriţă (1967). Publicistica şi-a adunat-o în volumul Paşii vremii (1975).

Vera Malev ocupă mai multe funcţii în domeniul literaturii: lucrător literar la revista „Octombrie" (1947- 1951); lucrător literar, şefă de secţie, secretar responsabil la revista „Femeia Moldovei" (1951 – 1959); redactor – şef la Ministerul Culturii (1961 – 1964); şef de secţie la revista „Nistru" (1964 – 1966); Secretar responsabil la Comitetul Republican pentru Premiile de Stat ale RSS Moldova în domeniile literaturii şi artei.

Vera Malev este deţinătoarea a cîtorva distincţii de stat: Ordinul „Pentru muncă exelentă" (1960); Diploma de Onoare a Comitetului moldovenesc pentru apărarea păcii; Maestru Emerit în Artă a R. Moldova (1983), laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova (1996, post mortem, pentru romanul „Recviem pentru Maria").

Romanul „Recviem pentru Maria", a fost editat în 1986, iar în 2004 a fost tipărit în grafia latină. Romanul a fost tradus şi în limba rusă. Scriitoarea a acoperit o enormă pată albă pe harta istorică a neamului, evocînd sub formă artistică marile personalităţi ale trecutului. Vera Malev a plăzmuit o operă despre unul dintre talentele de exepţie ale meleagului nostru. Anterior ea publicase schita „Trei întălniri cu Maria Cibotari" (1975), care a fost proiectul unui roman cu vestita cîntăreaţă de operă. „Recviem pentru Maria" este romanul unui destin. Autoarea a reconstituit calea vieţii şi a creaţiei ilustrei artiste, apelînd la documente oficiale, la amintirile oamenilor care au cunoscut-o, dar cel mai mult la propriile imaginaţii şi intuiţii.

Vera Malev s-a stins din viață la 28 ianuarie 1995 la Chișinău