Biblioteca Publica Caracui

25 noiembrie - 10 decembrie

16 zile împotriva violenței în familie

„Violenţă în familie" este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat. Scopul violenței în familie este stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei persoane.

Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori partenere.

Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra unei alte persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament, în care partenerul intim aplică violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și abuzul emoțional, sexual și economic pentru a controla sau schimba comportamentului celuilalt partener. Abuzatorul ar putea fi soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul cu care ai o relație, chiar și dacă nu locuiți împreună.

Cinci caracteristici principale ale violenței în familie:

Violența în familie este un comportament învățat;
Violența în familie este un comportament repetitiv și cuprinde diferite tipuri de abuz care pot trece dintr-unul în altul sau în combinație;
Făptuitorul este cauza violenței domestice și nu consumul de alcool, victima sau relațiile dintre ei;
Pericolul pentru victimă și copii crește pe timpul separării dintre parteneri;
Comportamentul victimei depinde de modurile de supraviețuire la care a aderat.
Este abuzul o normalitate într-o relație?
Relațiile sănătoase nu sunt abuzive. Membrii de familie trebuie să se respecte reciproc și să se trateze cu respect reciproc. Este posibil că abuzatorul este supus unui stres major, însă aceasta nu este o scuză pentru violență. Există multe modalități sănătoase de a face față problemelor și conflictului. De exemplu, poți apela la ajutorul unei persoane în care ai încredere. Este posibil că abuzatorul te iubește și tu îl iubești, însă violența nu-și are locul în familie. Abuzatorul trebuie să afle că multe tipuri de abuz sunt infracțiuni în conformitate cu Codul Penal al Republicii Moldova și că el poate fi atras la răspundere de poliție. În secțiunile ce urmează sunt descrise diverse forme de abuz.
Pentru a înțelege dacă relația ta este una de tip abuziv, încearcă să răspunzi cu sinceritate la întrebările din secțiunea Lista de verificare. Gândește-te la felul în care ești tratată de partener și cum îl tratezi tu pe el. Ține minte: atunci când o persoană în permanență te amenință, te face să suferi sau îți cere să fii supusă, suntem în prezența abuzului.
Dacă ți se întâmplă aceste lucruri în cadrul relației, ai nevoie de sfatul unui specialist. De regulă, fără ajutor, abuzul va continua.

Ce trebuie să faci dacă ești abuzată?
Este posibil să nu dorești să discuți despre familia ta cu alte persoane. Sau este posibil să ai concepția că violența în familie este o problemă privată. Însă ea reprezintă de asemenea o chestiune publică. Această problemă afectează familii, copii și întreaga societate. Este foarte dăunător pentru copii să trăiască într-un mediu abuziv. Ai putea să discuți cu cineva – medicul, asistentul social, învățătorul, polițistul, ne poți contacta pe noi sau orice persoană în care ai încredere. Dacă copilul tău este abuzat, este martor al abuzului împotriva ta, trebuie să contactezi poliția sau direcția de protecție a copilului. Ar putea fi foarte dificil pentru tine să ieși din situația de abuz fără ajutorul altor oameni.
ATENȚIE ai putea să te simți dependentă de abuzator. E posibil ca încă îl mai iubești. Este posibil să simți că el are nevoie de tine. Sau poți avea membri ai familiei care cred este mai bine să rămâi cu el de dragul onoarei familiei. Ai putea să simți că este de datoria ta să rămâi în această relație. Persoana care te abuzează ar putea să te amenințe și să te facă să simți că dacă îl părăsești este mai periculos decât dacă rămâi cu el. Sau ar putea promite că se va schimba și să te implore să rămâi.

Cine poate fi supus violenței?
Violența se poate întâmpla oricui. Violența în familie nu depinde de condiția socială, de educație, de rasă, religie sau orientare sexuală. Pot fi afectate femeile: tinere sau în etate, căsătorite sau într-o relație, cu copii sau fără copii, bogate sau sărace, care au serviciu sau sunt casnice.

Majoritatea abuzatorilor sunt bărbații. Ei pot să dea impresia de persoane delicate, să fie răutăcioși, gălăgioși sau tăcuți și pot fi robuști sau scunzi. Există probe care sugerează că băieții care cresc în cămine unde are loc violența în familie, deseori devin abuzatori la maturitate, totuși sunt mulți bărbați violenți care nu au crescut în familii violente, iar mulți băieți din familii violente nu devin abuzatori la maturitate. Agresorul poate fi soţul, fostul soţ, partenerul sau fostul partener.
Statutul economic sau profesional nu este un factor care determină pe cineva să aplice violența în familie sau să devină victimă a violenței în familie – abuzatorii și victimele pot fi muncitori sau profesori universitari, judecători sau portari, medici sau infirmieri, învățători, șoferi de camioane, constructori sau funcționari de magazin.

În Moldova, 63% dintre femei sunt afectate de violența în familie din partea soțului/partenerului pe parcursul vieții de la vârsta de 15 ani, iar o femeie din 10 a menționat că cel puțin o dată pe parcursul vieții a suferit din cauza violenței economice. (BNS, 2011)
În întreaga lume, în medie cel puțin o femeie din trei este bătută, forțată sexual sau abuzată în alt mod de partenerul său intim pe parcursul vieții. (Comisia pentru Statutul Femeilor, 2000)
Violența poate avea mai multe forme:
- VIOLENȚA FIZICĂ: îmbrânciri, pălmuiri, loviri cu/de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, tragere de păr, izbirea victimei de pereţi sau de mobilă, sugrumare, etc.
- VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ: umiliri şi înjurături, batjocorire, criticarea opiniilor sau sentimentelor, ameninţări cu bătaia, ameninţare că o să ia copiii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vină, neglijare, amenințare, distrugere demonstrativă a obiectelor, manipulări psihologice sau izolarea forțată de prieteni, familie, copii, școală și/sau serviciu,etc.
  Abuzul emoțional este grav. Rănile emoționale ar putea să se vindece foarte greu.
- VIOLENȚA SEXUALĂ: constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea cuiva să se supună la o relație sexuală neprotejată sau umilitoare.
- VIOLENŢA ECONOMICĂ: interzicerea de a avea sau păstra un serviciu, limitarea accesului la veniturile și bunurile familiei, de a avea bani proprii, lipsire de mijloace de existență precum hrană, medicamente, etc.
- ABUZ ECONOMIC: Încercarea de a face persoana dependentă financiar, de exemplu menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani, interzicerea frecventării școlii/continuării studiilor sau angajării la un post de muncă.
- VIOLENȚA SPIRITUALĂ: de exemplu: limitarea sau interzicerea practicării unui cult religios sau unui mod de viață.