S.M.B ,, Jocuri educative pentru copii educati''

      S.M.B ,, Jocuri educative pentru copii educaţi"

Biblioteca Publica organizeaza activități conform tendințelor de cerere din comunitate și a replicat servicii de bibliotecă. Cele mai reușite și solicitate servicii din biblioteci rămân a fi cele legate de , RECREERE .

Promovarea activităților bibliotecilor se realizează în cea mai mare parte prin postările pe paginile de Facebook și au contribuit la consolidarea imaginii, dar şi la schimbarea atitudinii utilizatorului faţă de bibliotecă. Această formă de comunicare subliniază avantajele utilizării bibliotecii, accentul punându-se pe gratuitate, veridicitate, accesibilitate şi creativitate.

Una din serviciile moderne de biblioteca care se desfasoara in incinta bibliotecii publice este ,,Jocuri educative pentru copii educaţi" 

,,Cea mai eficientă educaţie pentru un copil constă în joaca lui cu lucruri frumoase".

           Bucuria copilăriei

Copilul din mine se joacă.

El zburdă prin vise-n culori

Şi râde cu ochi sclipitori.

Copilul din mine, nu pleacă.

 

Jocul este un impuls irezistibil, prin care copilul îşi modelează propria-i statuie.

Jocurile copiilor sunt jocuri foarte grele. Copiii nu sunt niciodată mai serioşi decât atunci când se joacă

Ziua Mondială a Turismului

 

Ziua mondială a turismului 

În fiecare an, Ziua mondială a turismului este sărbătorită pe data de 27 septembrie. 159 de țări, șase membri asociați și peste 500 de membri afiliați, componente ale Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO)- agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU), celebrează în fiecare an Ziua mondială a turismului Scopul înființării Zilei Mondiale a Turismului este de a face comunitatea internațională conștientă de rolul turismului și de impactul său asupra valorilor sociale, politice, economice și culturale ale oamenilor din întreaga lume.

Ziua mondială a turismului nu este o sărbătoare publică în nicio țară, fiind mai mult o observație a ONU, însă UNWTO invită toate părțile interesate din sectorul turistic, precum și alte părți interesate să respecte ziua și să participe la sărbătorile speciale organizate. Mai mult decât atât, oamenii sunt sfătuiși și încurajați să promoveze turismul global.

Ţara lalelelor
Ţara poezelelor,
Ţara morilor de vânt,
Este simbol pe Pământ,
Cu un trecut luminos,
Ţara Ţărilor de jos.

Ziua Limbilor Europene

 

26 Septembrie 

Ziua Europeană a Limbilor 

Limba este o hartă a culturii. Ea ne învață de unde vin oamenii și încotro se îndreaptă. Iar atunci când avem nevoie, ne ajută să simţim in inima nopţii valorile speranţei, ardoarea vieţii, calea gloriei.

Ziua Limbilor Europene este  un eveniment care încurajează învățarea limbilor străine . În anul 2001,  a fost declarat  Anul European al limbilor vorbite de către Consiliul Europei . De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie,  se sărbătorește Ziua Limbilor Europene, valorificând diversitatea lingvistică, plurilingvizmul, importanța învățării limbilor străine pe durata vieții,  sensibilizând existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.

În toată lumea sunt vorbite între 6000 și 7000 de limbi, dintre care aproximativ 225 sunt limbi europene, iar mai mult de jumătate din populația globului este bilingvă sau plurilingvă.

Învățarea limbilor  permite să ne înțelegem mai bine unii pe alții și să depășim diferențele culturale. Întrucât limba este principalul mijloc de comunicare, cu certitudine, cunoașterea limbilor străine garantează un succes și, astfel, ne ajută să conștientizăm necesitatea învățării acestora.

Un înţelept a spus cândva,
Nu chiar exact, dar cam aşa:
Cu orice limbă nouă-nveţi,
Dezlegi un spirit şi-l dezgheţi,
Şi ca-n poveşti cu Moş Crăciun,
Te naşti din nou, mereu mai bun.

Program Naţional LecturaCentrală 2022

 Program Naţional 

LECTURACENTRALĂ 2022

,, Septembrie - nici o zi fară carte,,

Biblioteca Publica Caracui

Ana Lupan - 100 ani de la naştere

 

Ana Lupan

(12.09.1922, Mihuleni, judeţul Orhei – 23.02.1998, Chișinău)

Prozatoare 

Ana Lupan s-a născut în familia lui Pavel și Nadejda Lupan. Face parte din generația lui: Ion Druță, Ariadna Șalari, Vera Malev, Ion C. Ciobanu, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc.

În anul 1950 absolvă școala agricolă din Cucuruzeni, iar în 1960 Cursurile superioare de pe lângă Institutul de literatură M. Gorki^⁠(d) din Moscova.

Debutează în 1950, cu povestirea Stejarul. În anul 1955 îi apare culegerea de proză Drumul spre sat, iar peste doi ani, în anul 1957, îi este tipărită culegerea Lasă vântul să mă bată. În anul 1963 apare culegerea Flori de toamnă, iar în 1964 – Buruieni de dragoste. Scriitoarea se manifestă și în genul dramatic: în anul 1966 iese de sub tipar culegerea Piese, unele dintre care au fost montate de teatrele din republică. În anul 1970 este publicată culegerea de nuvele Toaca iernii.

Între timp, prozatoarea scrie și lucrări epice de proporții: romanele-dilogii Țarină fără plugari, Regăsirea (1963, 1974), romanele Neagră-i floarea de cireș (1977) și Vâltoarea (1988) care, în opinia criticului literar Mihai Cimpoi, „prezintă un document uman răvășitor”. În anul 1982 editează Scrieri alese în două volume.

Opera prozatoarei a fost tradusă în limbile: mandarină, engleză, slovenă, letonă, lituaniană, kazahă, uzbecă, kirghiză.

Opere:
„Drumul spre sat”, Chișinău, 1955;
„Lasă vîntul să mă bată”, Chișinău, 1957;
„Flori de toamnă”, Chișinău, 1960;
„Piese”, Chișinău, 1962;
„Ţarină ţară plugari”, Chișinău, 1962;
„Buruieni de dragoste”, Chișinău, 1964;
„La cîntatul cocoşilor”, Chișinău, 1966;
„Povestiri”, Chișinău, 1969;
„Toaca iernii”, Chișinău, 1970;
„Regăsirea”, Chișinău, 1972;
„Popas de-o noapte”, Chișinău, 1975;
„Neagră-i floarea de cireş”, Chișinău, 1977;
„Scrieri alese”, 2 volume, Chișinău, 1981;
„Valencia”, Chișinău, 1982;
„Vîltoarea”, Chișinău, 1988;
„Flori de toamnă” : povestiri şi nuvele, Chișinău, 2002.
Cărţi pentru copii:
„Clopoţel”, Chișinău, 1958;
„La fîntîna Stănculesei”, Chișinău, 1962;
„Gîngurel prinde la minte”, Chișinău, 1964;
„Moara copilăriei mele”, Chișinău, 1967.
Piese:
„Roata vremii, Las' că-i bine...”, Chișinău, 1966.

Premii si destinctii :

Pentru contribuția la prosperarea literaturii moldovenești, Anei Lupan, în anul 1984, i s-a decernat Premiul de Stat al RSSM-ului. Prozatoarea a mai fost decorată cu:

• Medalia „Pentru vitejie în Muncă” (1960)
• Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă” (1974)
• Maestru al literaturii din RM (1995)
• Ordinul „Gloria Muncii” (1997)