Iulian Filip - 75 ani de la nastere

Iulian Filip

 Poet, dramaturg, folclorist. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

S-a născut la 27 ianuarie 1948 în comuna Sofia, raionul Drochia, Moldova. A absolvit Institutul Pedagogic de Stat "Alecu Russo" din or. Bălţi (1970).

Activitatea sa literară este consacrată, practic, în întregime literaturii pentru copii şi cercetării folclorice.
Primii paşi pe tărîmul muncii i-a făcut la Academia de Știinţe din RSSM, în calitate de colaborator ştiinţific al sectorului Folclor al Institutului de Limbă şi Literatură a ASM.
Din anul 1990 și pe parcursul a mai multor ani a fost şeful Direcției cultură a municipiului Chișinău.
Primele sale versuri au fost publicate în saptamînalul "Cultura". Prima sa plachetă de versuri "Neîmpăcatul meşter" apare în anul 1974. Au urmat apoi: "Cerul fîntînilor"(1977), "Dialoguri primordiale" (1978). Pentru copii publică: "Cenuşar-Voinicul şi Cenuşăreasa-Mireasa" (1981), "Facă-să voia ta, sfîrlează" (1985), "Cafea neagră" (1989), "Din neamul lui Păcală" (1997), "Seminţele mărului oprit" (1998), "Ruga iezilor cei trei" (1998), "Cuibul lui Dumnezeu"(2000), "Casa greierului"(2002), "Un spin - Une epine" (2003) ş. a.

Pentru multe din operele sale publicate, a realizat scenarii de piese pentru copii, ca de exemplu: "Colacul mare, frate bun cu Soarele". De mai multe ori a fost ales membru Consiliului Artistic al Studioului "Telefilm-Chişinău", a scris pentru acest studio cîteva scenarii. Pentru meritele sale deosebite în domeniul literaturii în anul 1993 i-a fost conferit titlul de Maestru Emerit în Arte.
În 1998 a fost distins cu medalia "Mihail Eminescu". S-a învrednicit de Premiul "Simion Florea Marian" al Academiei Române, pentru volumul de folclor "Cît e Maramureşul..." (în colaborare, 1996). Premiul Salonului de Carte pentru Copii în 1994 şi 1998.
La Teatrul Academic de Stat "A. Puşkin" (în prezent: Teatrul Național "Mihai Eminescu") din Chişinău a fost montată piesa sa "Moara cu plăcinte" (1981), iar la Teatrul "Satiricus "I. L. Caragiale" - "De care-s sălbaticii" (1998).

 

,, Paznicul "

În poiană, în pădure,

creşte-un brad frumos.

Nu se teme de secure,

n-o să-l deie jos.

Căci sub brad, la rădăcină,

doarme-un urs flocos.

Lasă răii ca să vină

bradul nu-i fricos. 

     

                     ,,Între două poezii"                    

Iubirea noastră a-ncăput 

în două poezii. 

A fost cândva un început 

şi versul cel dintâi... 

Veneai pe jos, intrai frumos 

în vieţişoara mea... 

N-am scris un vers mai dureros 

decât plecarea ta. 

N-am înţeles... 

Ce-i de-nţeles? 

Iubirile se trec 

din ce-am ales în ce-am cules... 

Tu pleci... Eu cum să plec?

 Rămân să scriu ce mi-a plăcut 

şi-acuma ce mă doare... 

A fost un vers la început... 

Acum? O aşteptare.