Geo Bogza - 116 ani de la naștere

Geo Bogza

(1908-1993)

Pe 6 februarie 1908 se naște la Blejoi Gheorghe Bogza, viitorul scriitor Geo Bogza, fiul lui Alexandru Bogza și al Elenei Rhea Silvia. Este jurnalist, poet, publicist, teoretician al avangardei, scriitor român.
Și-a facut studiile primare la Ploiești, apoi a urmat Școala de Marina din Galati li Constanta, insa visul de a deveni marinar nu i se îndeplinește. În 1926 se stabilește la Bustenari, județul Prahova, unde ia contact cu gruparea avangardista, și unde își cunoaște viitoarea soție, pe Elisabeta.

Debutează ăn 1928 cu poezia Mea culpa, in primul numar al revistei Campina, iar un an mai tarziu ii apare primul volum de versuri, Jurnal de sex. In 1929 incepe colaborarea cu mai multe reviste culturale, printre care se numara si revistele Unu si Bilete de papagal, in care se semnseaza cu numele de George Bogza si Andre Far.
In 1933 ii apare Poemul invectiva, pentru care, un an mai tarziu, este condamnat si inchis la Vacaresti, sub acuzatia de „pornografie”. A doua condamnare o primeste in 1937, de aceasta data pentru volumul de poezii Ioana Maria, plangerea fiind facuta de Academia Romana.
In calitate de ziarist realizeaza calatorii in Spania si Franta, si trimite pentru Lumea romaneasca ciclul de reportaje-confesiune Tragedia poporului basc.Din 1955 este membru al Academiei Romane si membru in Consiliul National pentru Apararea Pacii. In 1971 este decorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste iar in 1978 primeste Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. Sub semnatura lui Geo Bogza apar reportajele: Cartea Oltului (1945), Tari de piatra, de foc, de pamant (1939),Tara de piatra (1946), Oameni si carbuni in Valea Jiului (1947), Veneam la vale (1942). Scriitorul se stinge din viata pe 14 septembrie 1993, la Spitalul Elias din Bucuresti.