Ion Vatamanu

...simbol al demnității naționale... 

(1 mai 1937)

Vatamanu Ion (01.05.1937, Costiceni, judeţul Hotin − 09.08.1993, Chișinău). Poet, publicist, traducător. Om activ din punct de vedere social-politic, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Culte (1990). Maestru al literaturii (1992). A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie (1960). Din 1973 şi pînă la sfârşitul vieţii a deţinut funcţia de şef de laborator al Institutului de Chimie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, autor a peste 150 de lucrări ştiinţifice în domeniul chimiei analitice. Doctor în ştiinţe chimice (1971). Participant activ la procesul de renaştere naţională (1987-1991).
A fondat împreună cu poeta Leonida Lari, revista „Glasul” („Glasul Naţiunii”), prima publicaţie în grafie latină din Basarabia după 1944 (martie 1989); redactor-şef al revistei „Columna”. Primele versuri le publică în anii studenţiei, propunînd cititorului un „alt fel de poezie” − meditativă, plină de semantică şi de atitudine.

Debutează cu placheta „Primii fulgi” (1962); urmată de culegerile: „Monologuri” (1964), „Liniştea cuvintelor” (1971), „Ora păsării” (1974), „De ziua frunzei” (1977), „Iubire de tine” (1981), „Măslinul oglindit” (1983) ş.a., în care autorul dezvăluie dialectica lucrurilor, contemplă curgerea timpului, recurgînd la formule artistice noi. Ion Vatamanu este cunoscut şi ca autor de poeme de proporţii: „Portretul păsării”, „Privighetoarea cîntă plumb”, „Basmaua”; ca autor de cărţi pentru copii: „Aventurile lui Atomică” (1966), „Teiul” (1980), „Izvorul cu ochii verzi” (1985); de publicistică şi eseistică: „Viaţa cuvîntului” (1980), „A vedea cu inima” (1984). A tradus din Alexandru Puşkin, Janis Rainis, Imant Ziedonis, precum şi din mai mulţi poeţi americani, editînd culegerea „Poezia americană” (1977). A primit postmortem „Medalia guvernamentală „Mihai Eminescu".

  Opere:

„Primii fulgi”, Chișinău, 1962;

„Monologuri”, Chișinău, 1964;

„La mijlocul ierbii”, Chișinău, 1967;

„Liniştea cuvintelor”, Chișinău, 1971;

„Ora păsării”, Chișinău, 1972;

„De ziua frunzei”, Chișinău,1977;

„Viaţa cuvîntului, eseuri”, Chișinău, 1980;

„Iubire de tine”, Chișinău, 1981;„Măslinul oglindit”, Chișinău, 1983;

„A vedea cu inima”, eseuri, Chișinău, 1984;

„Dimineaţa mărului”, Chișinău, 1986;

„Nimic nu-i zero”, volum retrospectiv, Chișinău, 1987;

„Atît de mult al pămîntului”, Chișinău, 1990;

„Să mă chemaţi să vă cînt”, Timişoara, 2000;

„Poeme”, vol. I-II, seria „Scriitori români contemporani”, Bucureşti, 2002;

„Nimic nu-i zero”, antologie, Chișinău, 2003.

   

Ziua Drapelului de Stat

Drapelul de Stat al Republicii Moldova

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5, proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului – de 1:2.

Stema de Stat a Republicii Moldova

Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila crucială) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în stînga un sceptru de aur.

Imnul de Stat al Republicii Moldova

(versuri - Alexei Mateevici,

muzica - Alexandru Cristea)

Limba noastră-i o comoară

În adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde

Într-un neam, ce fără veste

S-a trezit din somn de moarte

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,

Zbuciumul din codrii veşnici,

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastra-i limbă sfîntă,

Limba vechilor cazanii,

Care o plîng şi care o cîntă

Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară

În adîncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

        

Duminica FLORIILOR

FLORIILE 

Duminica Floriilor este ultima sărbătoare importantă pentru creștini, înainte de Învierea Domnului. În fiecare an, sărbătoarea Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim cade cu o săptămână înainte de Învierea Domnului Iisus Hristos. Aşadar, data în care pică Floriile este diferită. Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante sărbători din fiecare an. În acest sens, creștinii o respectă cu strictețe pentru a întâmpina așa cum trebuie Învierea Domnului Iisus Hristos. În acest an, Învierea Domnului are loc în 5 mai .
Potrivit calendarului creștin ortodox, în ziua de Florii se mânâncă pește, fiind sărbătoare cu cruce roșie. Sărbătoarea Floriilor mai este cunoscută în rândul creștinilor și sub numele de Intrarea Domnului în Ierusalim. Duminica Floriilor este ziua în care creștinii își amintesc de momentul în care Domnul Iisus Hristos a ajuns în Ierusalim, călare pe mânz, iar în jurul său erau cei 12 apostoli. În clipa în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, oamenii au venit într-un număr mare pentru a-l întâmpina pe cel care l-a înviat pe Lazăr din mormânt, una dintre

cele mai mari minuni ale lumii. Oamenii care s-au adunat țineau în mână ramuri de măslin și l-au recunoscut drept adevăratul Mântuitor. Floriile reprezintă sărbătoarea care deschide ultima săptămână pe pământ din viața lui Iisus. După Florii începe Săptămâna Patimilor când are loc Paștele sau minunea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. În 28 aprilie, credincioșii merg la biserică, unde participă la slujbă și duc ramuri de salcie. Acestea sunt sfințite de preoți, iar ulterior credincioșii le duc acasă și le pun lângă o icoană. Potrivit tradiției, cei care au astfel de ramuri de salcie sunt feriți de rele și de boli pe tot parcursul anului. Ramurile de salcie din ziua Floriilor reprezintă un simbol al biruinței vieții împotriva morții și amintesc de ramurile de măslin și finic cu care creștinii l-au întâmpinat Iisus Hristos când a intrat în Ierusalim.

Ziua Internațională a Pământului

 

           Ziua Internațională a Pământului

Ziua Planetei Pământ se sărbătorește în fiecare an, pe 22 aprilie, în ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare a început în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”- ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, accidentul nuclear din Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea înaltă cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată față de mediu și a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre, iar în anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. Geneza Pământului a avut loc cîteva miliarde de ani în urmă dintr-un nor de praf şi gaz care se învîrtea în jurul soarelui și este a treia planetă de la soare cu o constituţie particulară în sistemul solar. Pământul este format din 3 învelişuri, fiecare avînd o structură şi o compoziţie complexă: - atmosfera îmbracă globul terestru cu un înveliş gazos continuu de peste 3000 km. - hidrosfera cuprinde aşa – numitul Ocean Planetar (oceanele şi mările deschise), care totalizează 70,8% din suprafaţa Terrei, cu o adîncime medie de circa 3800 m. Sursa: internet Sursa: internet Sursa: internet - litosfera cuprinde partea solidă (scoarţa) de la suprafaţa Terrei a cărei grosime este de 70 – 120 km. Datorită unor condiţii favorabile specifice Terrei (învelişul gazos protector, prezenţa oxigenului în atmosferă, existenţa apei, temperaturi în limite moderate) a fost posibilă apariţia şi întreţinerea vieţii. Stilul de viață 

adoptat de oameni în ultima perioada s-a dovedit a fi nechibzuit. Cel mai cuprinzător studiu realizat vreodată în acest domeniu, inserează concluziile a peste 1300 de experți din 95 de țări și demonstrează, că maniera în care au fost pînă acum exploatate resursele naturale riscă să pună sub semnul întrebării însăși posibilitatea Terrei de a asigura supraviețuirea generațiilor viitoare. Modalitatea dezechilibrată de folosire a bogățiilor naturale a produs modificări ireversibile în sensibila balanță care asigură viața pe Pământ. În același timp, drept urmare a acestei adevărate secătuiri, eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață în zonele afectate de sărăcie și boală ar putea fi compromise. În Republica Moldova Ziua Planetei Pământ se sărbătorește începînd cu anul 1990. Acţiunile realizate cu această ocazie includ activităţi de salubrizare, plantare, amenajare a teritoriului, ore ecologice petrecute în şcolile din ţară, activităţi de informare, concursuri etc. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) al Republicii Moldova către Ziua Pământului vine cu activităţi sistematice de monitorizare ecologică privind schimbările climatice, hidrologice și radiologice ce influențează calitatea apelor de suprafață, solului și aerului atmosferic pe întreg teritoriul ţării. Republica Moldova dispune de toate tipurile de resurse de apă dulce (rîuri, lacuri şi apele subterane). Cea mai mare resursă de apă dulce provine din r. Nistru şi r. Prut. Apele subterane şi din rîurile Nistru şi Prut sînt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu şi cu o pondere mare în privinţa valorificării economice. Datele observaţiilor din cadrul SHS demonstrează că calitatea apei acestor rîurilor Nistru şi Prut pe parcursul ultimilor ani corespunde claselor de calitate III - IV (poluată - moderat pînă la poluată). Mai alarmantă se prezintă calitatea apei rîurilor mici, ce înregistrează un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, produse petroliere, fenoli, detergenţi anionici, consumul biochimic de oxigen şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă. Una dintre cele mai importante Sursa: internet Sursa: internet Sursa: internet componente ale biosferei este solul. Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la suprafaţă şi imposibilitatea refacerii lui. Deteriorarea solului poate fi datorată atît factorilor naturali, cît şi celor antropici. Se propune doar un minimum de măsuri ce pot fi întreprinse împotriva poluării solului: plantarea de arbori și alte plante care rețin apa, aplicarea cu o strictă evidență a îngrășămintelor, pesticidelor precum și a metodelor agrotehnice care sporesc

fertilitatea solurilor, menținerea și mărirea suprafețelor împădurite, utilizarea lemnului pădurilor numai în limita aprobată prin lege, construcția unor zone de depozitare a deșeurilor. Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţile umane. La acest moment atmosfera se află sub o presiune crescîndă din partea gazelor cu efect de seră, care ameninţă să schimbe clima şi din partea produselor chimice care contribuie la distrugerea stratului de ozon. Pe parcursul mai multor ani se menţine un nivel înalt de poluare a aerului atmosferic cu suspensii solide, dioxid de azot, aldehidă formică şi fenol, ce este determinat de un şir de factori ca: salubrizarea insuficientă a arterelor şi pieţelor urbane, intensificarea traficului rutier urban, spaţiile mari de sol afînat şi gazoanele deteriorate, activitatea întreprinderilor industriale neutilate adecvat cu sisteme de captare şi neutralizare a noxelor emise. În oraşele mari, calitatea aerului este influenţată preponderent de emisiile de la transportul auto, cazangerii şi întreprinderile mari ale industriei de construcţie, iar în centrele raionale şi localităţile rurale, de emisiile de la întreprinderile mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, precum şi cele din sursele casnice. Ziua Pământului are scopul să atragă atenţia asupra degradării mediului înconjurător, asupra efectelor poluării şi să ne inițieze cu privire la acţiunile pe care fiecare dintre noi le poate întreprinde pentru a ajuta la conservarea naturii.

Ion Aldea - Teodorovici - 70 ani de la naștere

Ion Aldea-Teodorovici 

(compozitor şi interpret)

7 aprilie 1954

Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în oraşul Leova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinţi. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, mai tîrziu solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică şi conduce corul Şcolii moldoveneşti nr. 2 (astăzi liceul Teoretic M. Eminescu) din localitate. De la tatăl său, Ion a moştenit dragostea faţă de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Şi tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara şi pianul. Fratele său, Petre Teodorovici devenit şi el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. La numai zece ani, Ion a rămas fără tată. Între anii 1967 și 1982 a fost membru ULTC. Mama sa îl aduce la Chişinău la Şcoala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie la "Școala medie de muzică" din Tiraspol, unde studiază saxofonul şi pe care o absolveşte în 1973. Este înrolat în armata sovietică în oraşul Zaporojie; devinind artilerist.
Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziţie şi pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu" din Chișinău, activează în cadrul formaţiei de muzică uşoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate

de instrumentist, compozitor şi solist. Tot în aceşti ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el şi fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut succesul.
Ion se căsătorește cu Doina Marin, în anul 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creaţie a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia ghitara în braţe şi porneşte împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice.
Împreună cu soția sa a optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română, Eminescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova).

În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, maşina în care se deplasau Ion şi Doina Aldea Teodorovici spre Chişinău a intrat într-un copac în apropierea localităţii Coşereni, la 49 de kilometri de Bucureşti, România. Cei doi neîntrecuţi cântăreţi, Doina şi Ion, au rămas să-şi doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitir al Chişinăului.

Soții au lansat două albumuri: „Clopotul Învierii” și „Două vieți și o dragoste”.

Mai jos, vedeți care au fost cele mai răsunătoare piese ale artiștilor, numiți și Două inimi gemene.

1.                   https://youtu.be/VR3peKkEhbI?t=7
2.                   https://youtu.be/Dw1v3IAOS6s 
3.                   https://youtu.be/G5x15g9BgMY 
4.                   https://youtu.be/P8rJTKUyigs 

1 aprilie Ziua Internatională a Păsărilor

,,Ziua Internațională a Păsărilor”

În fiecare an, la 1 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Păsărilor, care marchează reîntoarcerea acestora din zonele unde au iernat, fenomen urmărit îndeosebi de specialişti şi iubitorii de natură şi păsări.

„Ziua Păsărilor ne oferă oportunitatea de a reflecta la impactul nostru asupra mediului şi de a lua măsuri pentru a proteja păsările şi ecosistemele fragile în care trăiesc. Este necesar să devenim conştienţi că nici noi oamenii nu vom putea trăi într-o lume în care natura este degradată. În plus, observarea păsărilor poate avea beneficii semnificative asupra sănătăţii noastre mentale şi fizice. Potrivit studiilor recente, petrecerea timpului în natură, în special în prezenţa păsărilor, poate reduce stresul, îmbunătăţi starea de spirit şi spori starea generală de bine”.

Rândunica

de Ioana Tatu

S-a întors acolo-n pridvor

Draga rândunică.

Cred de noi că i-a fost dor

Şi de casa-i mică.

Paie, fulgi adună iar

Cuibul să şi-l dreagă;

Meşteră-i ca un zidar

Ziulica-ntreagă.

Şi din ouăle mărgici,

Puse ca la şcoală,

Scot trei căpuşoare mici

Ciocul la iveală.

Piuie flămânzi toţi trei,

Bat din aripioare…

- Ţiţ-tivit, staţi cuminţei,

Că v-aduc mâncare!

💢💢💢

Păsările călătoare

- Mândre păsări călătoare,

Vai, cu ce v-am supărat?

- Nici un fel de supărare,

Noi ne ducem la iernat.

Vezi că vântu-i tot mai rece,

Numai nouri, numai ploi.

Iarna, însă, cum va trece,

Ne întoarcem înapoi.

- Eu v-aştept la primăvară.

O să mă găsiţi uşor.

Cum intraţi la noi în ţară,

Întrebaţi de Nicuşor.

Toate reacţii

1 aprilie

 

Simţul umorului ne face viaţa uşoară.

Unii cred că a avea simţul umorului înseamnă să spui glume sau să râzi mult. Mulţi psihologi, însă sunt de părere că simţul umorului însemnă să fii capabil să dedramatizezi lucrurile, să faci haz de necaz, să râzi de tine, să râzi de alţii împreună cu ei, să vezi umorul în absurdităţilr vieţii. Râsul este un mijloc minunat de a comunica, de a depăşi situaţiile neplăcute, de a ne apropia de ceilalţi.

Este un lucru dovedit că oamenii care au umor, fie adulţi, fie copii, sunt mai sănătoşi şi mai optimişti, se descurcă mai bine în situaţiile grele din viaţă, fac faţă mai uşor provocărilor şi eventualelor jigniri, au mai multă încredere în forţele proprii.

☺☺☺

– Nevastă, ce e de mâncare la cină? – Nimic, Bulă! – Păi și ieri tot nimic a fost! – Ai dreptate, pentru că am gătit pentru două zile!

☺☺☺

Bulă:– Sunt căsătorit de 20 de ani și mereu îndrăgostit de aceeași femeie. Ștrulă:– Mi se pare un lucru admirabil! Bulă: – Dar și periculos! Dacă află nevastă-mea, mă omoară!

                                             ☺☺☺

Preotul către Bulă: – Va veni o zi când vei plăti pentru toate păcatele tale! Bulă: – Aiurea părinte, eu deja plătesc! Femeile și alcoolul nu sunt gratis sa știi…