Ziua Internațională a Pământului

 

           Ziua Internațională a Pământului

Ziua Planetei Pământ se sărbătorește în fiecare an, pe 22 aprilie, în ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare a început în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”- ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, accidentul nuclear din Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea înaltă cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată față de mediu și a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre, iar în anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. Geneza Pământului a avut loc cîteva miliarde de ani în urmă dintr-un nor de praf şi gaz care se învîrtea în jurul soarelui și este a treia planetă de la soare cu o constituţie particulară în sistemul solar. Pământul este format din 3 învelişuri, fiecare avînd o structură şi o compoziţie complexă: - atmosfera îmbracă globul terestru cu un înveliş gazos continuu de peste 3000 km. - hidrosfera cuprinde aşa – numitul Ocean Planetar (oceanele şi mările deschise), care totalizează 70,8% din suprafaţa Terrei, cu o adîncime medie de circa 3800 m. Sursa: internet Sursa: internet Sursa: internet - litosfera cuprinde partea solidă (scoarţa) de la suprafaţa Terrei a cărei grosime este de 70 – 120 km. Datorită unor condiţii favorabile specifice Terrei (învelişul gazos protector, prezenţa oxigenului în atmosferă, existenţa apei, temperaturi în limite moderate) a fost posibilă apariţia şi întreţinerea vieţii. Stilul de viață 

adoptat de oameni în ultima perioada s-a dovedit a fi nechibzuit. Cel mai cuprinzător studiu realizat vreodată în acest domeniu, inserează concluziile a peste 1300 de experți din 95 de țări și demonstrează, că maniera în care au fost pînă acum exploatate resursele naturale riscă să pună sub semnul întrebării însăși posibilitatea Terrei de a asigura supraviețuirea generațiilor viitoare. Modalitatea dezechilibrată de folosire a bogățiilor naturale a produs modificări ireversibile în sensibila balanță care asigură viața pe Pământ. În același timp, drept urmare a acestei adevărate secătuiri, eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață în zonele afectate de sărăcie și boală ar putea fi compromise. În Republica Moldova Ziua Planetei Pământ se sărbătorește începînd cu anul 1990. Acţiunile realizate cu această ocazie includ activităţi de salubrizare, plantare, amenajare a teritoriului, ore ecologice petrecute în şcolile din ţară, activităţi de informare, concursuri etc. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) al Republicii Moldova către Ziua Pământului vine cu activităţi sistematice de monitorizare ecologică privind schimbările climatice, hidrologice și radiologice ce influențează calitatea apelor de suprafață, solului și aerului atmosferic pe întreg teritoriul ţării. Republica Moldova dispune de toate tipurile de resurse de apă dulce (rîuri, lacuri şi apele subterane). Cea mai mare resursă de apă dulce provine din r. Nistru şi r. Prut. Apele subterane şi din rîurile Nistru şi Prut sînt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu şi cu o pondere mare în privinţa valorificării economice. Datele observaţiilor din cadrul SHS demonstrează că calitatea apei acestor rîurilor Nistru şi Prut pe parcursul ultimilor ani corespunde claselor de calitate III - IV (poluată - moderat pînă la poluată). Mai alarmantă se prezintă calitatea apei rîurilor mici, ce înregistrează un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, produse petroliere, fenoli, detergenţi anionici, consumul biochimic de oxigen şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă. Una dintre cele mai importante Sursa: internet Sursa: internet Sursa: internet componente ale biosferei este solul. Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la suprafaţă şi imposibilitatea refacerii lui. Deteriorarea solului poate fi datorată atît factorilor naturali, cît şi celor antropici. Se propune doar un minimum de măsuri ce pot fi întreprinse împotriva poluării solului: plantarea de arbori și alte plante care rețin apa, aplicarea cu o strictă evidență a îngrășămintelor, pesticidelor precum și a metodelor agrotehnice care sporesc

fertilitatea solurilor, menținerea și mărirea suprafețelor împădurite, utilizarea lemnului pădurilor numai în limita aprobată prin lege, construcția unor zone de depozitare a deșeurilor. Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţile umane. La acest moment atmosfera se află sub o presiune crescîndă din partea gazelor cu efect de seră, care ameninţă să schimbe clima şi din partea produselor chimice care contribuie la distrugerea stratului de ozon. Pe parcursul mai multor ani se menţine un nivel înalt de poluare a aerului atmosferic cu suspensii solide, dioxid de azot, aldehidă formică şi fenol, ce este determinat de un şir de factori ca: salubrizarea insuficientă a arterelor şi pieţelor urbane, intensificarea traficului rutier urban, spaţiile mari de sol afînat şi gazoanele deteriorate, activitatea întreprinderilor industriale neutilate adecvat cu sisteme de captare şi neutralizare a noxelor emise. În oraşele mari, calitatea aerului este influenţată preponderent de emisiile de la transportul auto, cazangerii şi întreprinderile mari ale industriei de construcţie, iar în centrele raionale şi localităţile rurale, de emisiile de la întreprinderile mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, precum şi cele din sursele casnice. Ziua Pământului are scopul să atragă atenţia asupra degradării mediului înconjurător, asupra efectelor poluării şi să ne inițieze cu privire la acţiunile pe care fiecare dintre noi le poate întreprinde pentru a ajuta la conservarea naturii.