Ziua Internațională a păsărilor

 

Ziua Internațională a Păsărilor

Ziua Internațională a Păsărilor este și cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului care are la bază Convenţia Internațională pentru Protecția Păsărilor, semnată la 1 aprilie 1906 și promovează principii legate de protecția acestor animale, prin ocrotirea habitatelor lor. În ciuda originii sale vechi, Ziua Internațională a Păsărilor a primit o recunoaștere oficială mai amplă în anii recenți, în special prin implicarea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). UNESCO a adăugat Ziua Internațională a Păsărilor în programul său "Omul și Biosfera", recunoscând astfel importanța sărbătorii în promovarea conservării păsărilor și a biodiversității în general.

Originea acestui obicei poate fi urmărită până în antichitate, când oamenii venerau păsările ca simboluri ale vieții, libertății și bucuriei. În multe culturi, păsările erau considerate mesageri divini sau pur și simplu semne ale primăverii, anunțând revenirea căldurii și a fertilității. În mitologia greacă, de exemplu, păsările erau asociate cu zeița Demeter, stăpâna agriculturii și a recoltei, iar sosirea lor în timpul primăverii era considerată un semn al bunăstării și al prosperității din sezonul ce urma. De asemenea, în mitologia nordică, se credea că păsările erau trimise de zeii Odin și Freya pentru a anunța sosirea primăverii. Aceste credințe reflectă conexiunea strânsă dintre păsări și ciclurile naturii, precum și importanța lor în simbolismul și în mitologiile diferitelor culturi antice.

Această tradiție a evoluat de-a lungul timpului, iar în Evul Mediu, Ziua de 1 Aprilie a devenit un moment special dedicat observării și celebrării păsărilor și a migrării lor către locurile de cuibărit de primăvară. Oamenii organizau parade cu măști de păsări, concursuri de imitat cântecul păsărilor și alte festivități în cinstea acestor creaturi aeriene.
Cu toate că, în prezent, asocierea Zilei de 1 Aprilie cu păsările nu este la fel de răspândită sau cunoscută precum tradiția păcălelilor, această perspectivă ne oferă o altă înțelegere a semnificației și a spiritului acestei zile. Este un prilej de a celebra nu doar umorul și jocurile, ci și frumusețea și importanța naturii în viața noastră cotidiană.
Păsările sunt protagoniste deosebite în istoria și peisajul naturii noastre. Din cele mai vechi timpuri, ele au fost admirate și respectate pentru frumusețea lor, pentru grația zborului și pentru cântecul lor adesea înălțător. În cultura locală, acestea ocupă un loc important și sunt adesea considerate simboluri ale naturii și ale mediului înconjurător. Ele sunt văzute ca parte integrantă a peisajului și a ciclurilor naturale, fiind asociate cu frumusețea și armonia lumii naturale. Sosirea anumitor specii de păsări, precum rândunica, ciocârlia sau cocostârcul, este privită ca un semn al venirii unui anotimp sau al schimbărilor meteorologice, reflectând legătura strânsă dintre păsări și ciclurile naturii în tradițiile populare. De asemenea, există numeroase superstiții și credințe populare legate de păsări în cultura românească. Unele specii de păsări, precum cucul sau bufnița, sunt asociate cu diverse semnificații și predicții, iar întâlnirea lor sau comportamentul lor poate fi interpretat ca un semn sau un avertisment în tradițiile populare locale. În plus, păsările sunt subiecte frecvente în arta și folclorul local, apărând în povești, cântece, poezii și alte expresii artistice. Ele contribuie la bogăția și diversitatea tradițiilor populare și a patrimoniului cultural al acestui spațiu.

Cucurigu,v-ati sculat?
Sunt cocosul pintenat.
Azi va dau o veste noua
Puisorii ies din oua.
-Cati vor fi,intreab-o rata
Inaintand spre coteata.
-Cati vor fi,vom numara
Si cu totii vom afla.
Eu,am numarat vre-o opt
Si nu pot sa mai socot.
Puisorii cei pufosi
Au iesit cam somnorosi.
Rand pe rand au piuit
-Iata si noi am venit!